RB Kuz Muz — Strigătul meu

Când e păcat mai uneori, îmi este pe suflet,
Și n-am cu cine împărtăși, nu pot scoate un sunet.
Cineva m-a trădat urât, încrederea s-a dus pe pulă.
Dă-i în sloboz pe toți acuma, ridic paharul în ciudă.
Ăsta-i strigătul meu, auzi?
Strigăt de dor!
În noaptea asta surdă, în club mă distrug ușor.
Ard până la cenușă, vântul mă împrăștie pe cer.
Eu nimănui, nimănui de-acum încolo, nu mai pier.
Timpul n-o vindecă nimic, doar șterge fețe, chipuri.
În clubul ăsta bizdos poți să te îmbeți din plinuri.
Ca mai apoi în dans nebun complet, să te dizolv.
Cu basu' piesei de căcat în minte, să te joc.
Ăsta-i strigătul meu, auzi?
Strigăt de dor!
În noaptea asta surdă, în club mă distrug ușor.
Ard până la cenușă, vântul mă împrăștie pe cer.
Eu nimănui, nimănui de-acum încolo, nu mai pier.
Toate s-au dus, s-au prefăcut în scrum.
Eu merg singur pe al meu drum.
Nu mai cred în vorbe, nu mai cred în voi.
Basul mă scoate din noroi.
A dracului strigăt, auzi?
Strigăt de dor!
În noaptea asta surdă, în club mă distrug ușor.
Ard până la cenușă, vântul mă împrăștie pe cer.
Eu nimănui, nimănui de-acum încolo, nu mai pier.
Nimănui nu mai cred.